Anul acesta SuperBlog m-a invitat să conturez harta succesului meu în blogging. Ce e aia? Unde vreau eu să ajung?
Vă zic sincer, habar nu am. Am început să scriu pe acest blog din 2018. Prima competiție la care am luat parte în cadrul SuperBlog a fost în 2019, când am prins ediția de primăvară Spring Superblog.
Nu. încă nu știu unde vreau să ajung, dar pot să vă zic sigur că SuperBlog îmi arată mereu drumul cel bun. La ultimele ediții am încercat să scriu articole de înscriere puțin mai bune, care pot avea și puțină informație care să ajute alți participanți să se înscrie. Acest articol nu e unul de genul. Poți însă să le citești și pe celelalte, căci bineînțeles, vă las un link ( de data aceasta însă la final).
Am terminat într-un an SuperBlogul foarte nașpa. Nu era vorba de competiție, ci de starea mea de spirit și acum am ajuns de unde am plecat. 2 ani mai târziu eu stau în aceeași oală.... dar știți ceva? Măcar blogul meu a evoluat. Acest articol va servi ca o filă a jurnalului meu. Mi-e lene să scriu în jurnal, deși am unul cu două pagini scrise de 6+ ani. Parcă îmi e mai ușor să vorbesc cu voi, decât cu mine.
La bine și la greu, SuperBlog a fost acolo. A fost un lucru constant din viața mea în ultimii ani, chiar dacă în primăvară a trebuit să abandonez pe parcurs. Acum sunt (din nou) în anul 3 la facultate și sper eu să mă țin de treabă, dar nu vă promit.
Ce am mai învățat de la SuperBlog? În afară de cum să gestionez un brief, am învățat să scriu (da, tu, știi tu cine ești, știu că nu ești de acord, dar eu așa simt). Am învățat să scriu în mai multe stiluri, în mai multe tonuri și am învățat să mă adaptez. Am învățat să accept înfrângerile, nu doar câștigurile.
Cel mai important, am învățat încă că nu sunt singură și știu că mă pot baza pe această comunitate. Am mai învățat și că dacă te întâlnești cu MARELE EMIL trebuie să-i duci o sticlă de pălincă, dar mno...
Am înțeles că lucrurile se schimbă. Oamenii pleacă, vin alții, sau unii chiar revin. Am trăit pierderi și câștiguri cu această comunitate, pierderi care chiar dacă nu cunoșteam persoana în cauză prea bine (doar de la gale de exemplu) chiar m-au marcat. Am legat prietenii, iar dacă citești acest articol și mă vezi la gală, te rog eu să vii la mine să stăm de vorbă. Eu sunt mai retrasă și introvertită de felul meu, dar apreciez o conversație bună -îmi e frică totuși să stau de vorbă cu oameni pe care nu îi cunosc.
SuperBlog e pentru mine o FAMILIE. Cu Claudia și Albert ca părinți, care ne sunt alături și ne ghidează pe drum. Nici nu știu cum să vă mulțumesc că v-am întâlnit. Claudia a fost singura cu care am stat de vorbă la prima gală, iar asta m-a făcut să mă simt atât de bine. Este o persoană care va avea mereu un loc special în suflet pentru mine.
Așadar, mă întorc și anul acesta la familia mea. Nu promit terminarea competiției, dar îmi voi da silința. Deși mă gândesc de mult să scriu și astfel de articole, mereu mi se par idei postești și le amân, dar această filă a jurnalului meu va rămâne înscrierea mea din această ediție. Una de suflet și complet sinceră.
Ca să fie totuși oficial, prin acest articol (*laughing* articol) mă înscriu și eu la SuperBlog 2021. Să fie cu noroc și la articole mai bune ca acesta =))).
Și să nu ziceți că eu nu îmi țin promisiunile, iată și câteva articole de înscriere:
0 Comments